duminică, 10 noiembrie 2013

POEZIE DE VALERIU CERCEL: Miracolul de la miezul nopţii

poezie amuzanta valeriu cercel versuri rosii verzi patlagele

Miracolul de la miezul nopţii

S-a petrecut un fenomen ciudat,
Chiar anormal considerat de lume,
Ce pânǎ azi nu a fost explicat
De vr’un savant mǎrunt sau cu renume:

Vǎzu Mǎria, cǎ a ei grǎdinǎ
Prin august spre sfârşit (sǎ vezi belea!)
De pǎtlǎgele frate, era plinǎ,
Dar coapte, nici chiar una de saftea,

Ori sǎ fi fost în pârg, atinse-oleacǎ,
Şi-aşa cum eu te vǎd şi tu mǎ vezi,
Nici semne nu dǎdeau c-or sǎ se coacǎ,
Rǎmase toate roşiile …verzi!

Dar la vecinu’, chiar dǎdeau sǎ crape
De coapte ce erau, plângeau pe vrej,
Cǎ-n gura lui Mǎria curgeau ape
Şi noduri, tot privind, simţea-n gâtlej;

“Vecineee!”, peste gard strigǎ Mǎria,
(El prin grǎdinǎ gâdilând în joacǎ)
“E vr’un secret, cǎ-mi vine pandalia,
Ca roşiile mele sǎ se coacǎ?!”

“Nu e secret, (vecinul pus pe şoadǎ)
La noapte, dezbrǎcatǎ, nu glumesc,
Sǎ umbli prin grǎdinǎ sǎ te vadǎ,
Cǎ toate de ruşine se roşesc!”

Plecǎ Mǎria, cam cu întrebare (?!)
Dar pânǎ seara ea a socotit,
Cǎ n-ar strica sǎ facǎ o-ncercare
Şi-apoi din asta, nimeni n-a murit (!)

În miez de noapte, gol-goluţǎ-goalǎ,
Fǎcu Mǎria ture prin grǎdinǎ
(La chestii d-astea nenee, avea şcoalǎ!)
De se fǎcu şi semiluna, plinǎ;

A doua zi, miracol, stai sǎ vezi (!)
Pǎi a cules, cǎ nu o sǎ credeţi,
(Nu pǎtlǎgele, cǎ erau tot verzi)
Un braţ baban de tot de …castraveţi !

Sursa foto: Grădinărit după ureche

4 comentarii:

  1. :))) Ăsta da, miracol,... Mă prăpădesc de râs, Cristi. :))
    Mare umorist este Valeriu Cercel. Aici la tine l-am descoperit. Chiar îmi plac poeziile sale.
    Îţi mulţumesc mult, Cristi, că ni le faci cunoscute. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Imi plac mult scrierile dansului. Imi pare bine ca ti-a placut poezia! :)

      Ștergere
  2. :)) Si castravetii aia, nu erau tot verzi? :)

    RăspundețiȘtergere